culturecocktail

Posts Tagged ‘mtr’

Muzeele bucureştene pătrund timid în mediul online

In Uncategorized on April 13, 2010 at 7:09 am

Deşi marketingul cultural este vehiculat din ce în ce mai des – inclusiv în strategiile guvernamentale – instituţiile culturale bucureştene sunt în urmă până şi la capitolele de bază ale punerii în practică a acestui concept. Într-o eră a comunicării, prezenţa în mediul online şi formarea unui brand (şi) cu ajutorul Internetului nu este un moft, ci o necesitate.

Puţine muzee bucureştene care au realizat că pentru o organizaţie un site bine pus la punct nu este un lux, ci, pur şi simplu, o formă normală de comunicare cu partenerii şi publicurile sale – ca un număr de telefon, un fax sau o adresă de e-mail.

Site-ul Muzeului Bucureştiului a fost ultima dată updatat în 2002.

Dintre cele 32 de instituţii din Bucureşti care ar trebui să păstreze şi promoveze patrimoniul naţional au pătruns în mediul online numai 11 muzee. Însă, pentru aproape jumătate din ele, contactul cu Internetul pare mai degrabă o pedeapsă primită din partea evoluţiei, decât un act normal de comunicare. Design-ul amatorial, adresele neinspirate, proasta structurare a paginilor, exprimarea greoaie şi plicticoasă sau lipsa informaţiilor actualizate face din site-urile unor instituţii ca Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Naţional Militar, Muzeul Aviaţiei sau Muzeul Satului nişte instrumente neatractive şi aproape inutile. Acest lucru este demostrat şi de traficul scăzut pe care îl generează, sub 200 de vizitatori pe zi.

Nici Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” nu stă mai bine la capitolul online. Deşi au investit serios în 2003 în promovare – pliante şi fluturaşi, afişe, bannere şi spoturi radio şi TV, antipa.ro este o pagină web anacronică la care singurul plus îl reprezintă turul virtual al galeriilor ce nu pot fi vizitate în mod normal.

Muzeul Naţional de Artă Contemporană, un muzeu tânăr care abia îşi creează o colecţie consistentă, dar care stă bine la capitolul promovare şi la cel al activităţilor conexe, prezintă o pagină web subţire vizual, însă care este adusă la zi cu toate informaţiile necesare. Totuşi, de la un muzeu care se doreşte a fi contemporan, se poate cere mai mult.

Ţăranul român se dă pe Twitter şi pe Facebook

La polul opus faţă de muzeele amintite mai sus se situează Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR), Muzeul Ţăranului Român (MŢR), Muzeul „George Enescu” şi Muzeul Naţional Cotroceni. Dacă ultimele două sunt o surpriză plăcută, la celelalte site-urile sunt doar parte din procesele – mai mult (MŢR), sau mai puţin (MNIR) ample – de rebranding începute de ceva vreme. Daca accesezi georgeenescu.ro ajungi în pagina de Internet a muzeului care îşi propune să conserve şi să promoveze „creaţia enesciană şi moştenirea culturală a marelui muzician român”. Site-ul este făcut cu bun-gust şi are toate informaţiile necesare despre muzeu şi casele memoriale (din Bucureşti, Sinaia şi Tescani) care aparţin de el. De asemenea, cei care se ocupă de site administrează şi un blog, care este, însă, găzduit pe Blogspot.

Muzeul Naţional Cotroceni are o pagină de internet foarte bună din toate punctele de vedere: este uşor de folosit, are un design plăcut şi toate informaţiile pe care le-ai putea dori, iar turul virtual este absolut excelent. Una din puţinele hibe ale site-ului este că nu are un motor de căutare. Se poate trece la minusuri şi faptul că limba (engleză sau română) se poate schimba numai din pagina de start.

Doar 3 muzee din Bucureşti intră în contact cu tinerii prin Facebook.

Tripleta de aur a muzeelor bucureştene, din punct de vedere al prezenţei online, este compusă din Muzeul Naţional de Istorie, Muzeul de Artă şi Muzeul Ţăranului. Pe lângă site-urile complete şi bine structurate, cele trei muzee încearcă să se aproprie de public şi prin conturile de Facebook, una din cele mai populare reţele de socializare online. Din 2009, tăranul român este activ chiar şi pe Twitter.

Cu toate că muzeul în sine este departe de a fi o intituţie atractivă şi modernă, MNIR este unul dintre puţinele muzee bine reprezentate în mediul online. Site-ul nu este unul foarte complex, însă arată plăcut, are toate informaţiile de care ai nevoie la zi. Iar pagina de Facebook este un mare plus pentru un muzeu în care până de curând puteai admira doar bucăţi din ruinele daco-romane şi o mică parte din tezaurul României.

Site-ul Muzeului Naţional de Artă se păstrează în nota sobră a instituţiei şi este foarte bine organizat. De remarcat flash-slide-ul din pagina de start cu evenimentele în curs, galeria multimedia, cartea de oaspeţi, rapoartele anuale de activitate şi faptul că are şi o variantă în limba franceză (pe lângă română şi engleză). MNAR are, de asemenea, cont pe Facebook.

Cel mai bine promovat şi, totodată, cel mai bine reprezentat pe Internet muzeu din Bucureşti este Muzeul Ţăranului Român. Acesta a cunoscut o creştere spectaculoasă din toate punctele de vedere în cei cinci ani de când este condus de directorul Vintilă Mihăilescu şi nici online-ul nu a făcut excepţie. Site-ul muzeultaranuluiroman.ro se identifică perfect cu ideile conturate în jurul brand-ului MŢR în ultimii ani, este complex, dar aerisit şi plin de informaţie. Are motor de căutare, opţiunea de a te abona la newsletter şi chiar o arhivă de filme. Însă prezenţa MŢR nu în online nu se rezumă la site. Muzeul are cont pe Facebook, Twitter şi blog şi toate sunt updatate constant. Toate pot fi explicate prin declaraţia oferita de Mihăilescu pentru observatorcultural.ro: „Ţin foarte mult la ideea lui Horia Bernea (n.r. primul director al muzeului) de muzeu ca jam-session – o improvizaţie bazată pe virtuozitate, adică un muzeu viu, care presupune două componente. Prima – componenta stabilă, care este opera Bernea. A doua componentă – cea dinamică, mobilă, care presupune modalităţi de interacţiune cu publicul”.

Alexandra Zbuchea, doctor specialist în marketing cultural, consultant de marketing pentru Reţeaua Naţională a Muzeelor din România, spune într-un interviu pentru iaa.ro că se va putea vorbi despre marketing culural la noi în ţară abia atunci când vom avea mai mulţi specialişti şi o infrastructură în acest sens, dar aminteşte şi că „suntem foarte departe de SUA sau Marea Britanie – ţările care au cele mai bune practici în domeniu”.

Ştefănescu Bogdan

Advertisements